Se afișează postările cu eticheta Emisiuni radio. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Emisiuni radio. Afișați toate postările

marți, 21 aprilie 2015

Maica Siluana : „Despre femeile mironosițe”

Maica Siluana despre "Femeile Mironosite"
   



„Dragostea unei femei, a unei mame, este oarbă la: nu se poate... Aceasta este specific feminin, această încredere într-o înțelegere și o cuprindere mai adâncă decât cea rațională! 
Femeia aude și ascultă mai bine decât bărbatul și ființa umană și pe Dumnezeu, pentru că aude viața, nu aude numai cuvintele, nu aude numai raționamentele, ci aude viața... O femeie poate să audă când te doare ceva, aude durerea, aude frica, aude neliniștea, aude bucuria, aude îndemnul lui Dumnezeu: du-te și fă asta!


Să ne bucurăm de aceste daruri și să nu uităm să le folosim, astfel încât, până la capăt, să ne păstrăm neclintită credința că „piatra” ne va fi ridicată, chiar dacă situațiile și raționamentele adesea indică altceva.
La mulți ani tuturor femeilor creștine!

luni, 5 ianuarie 2015

luni, 13 iunie 2011

Maica Siluana la emisiunea: „Semnături celebre”, 2 iunie, 2011

Invitata de astă seară a Izabelei Aivăncesei pare că are în relaţie cu cei tineri răspuns la orice întrebare, la orice problemă, deşi de multe ori ea spune cu smerenie "iertaţi-mă, nu ştiu să vă lămuresc".

"Un om pe cale şi în calea celor care îl caută pe Dumnezeu", aşa se crede monahia Siluana Vlad, fostă profesoară de filosofie, care înainte chiar de a fi maică, a umblat prin canalele din Bucureşti dupa aurolaci ca volunatar al asociaţiilor Sfânta Macrina şi Sfântul Stelian.Despre felul în care şi-a continuat la Iaşi acţiunea misionară începută ca mireanca la Craiova, sub ascultarea Mitropolitului Teofan, unde a lucrat la Centrul de formare şi consiliere "Sfinţii Arhangheli" cu copii abuzaţi fizic şi emoţional, despre "şcoala" de acasă la care veneau tineri ce au înţeles mersul la biserică şi şi-au schimbat vieţile în urma dialogurilor cu Maica Siluana, astă seară - într-o ediţie de sărbătoare a emisiunii Semnături celebre.


Emisiunea se poate asculta AICI

sâmbătă, 14 august 2010

Maica Siluana: Despre Adormirea Maicii Domnului


Întru naştere fecioria ai păzit,
întru adormire lumea nu ai părăsit, de Dumnezeu Născătoare.
Sculatu-te-ai la viaţă, fiind Maica Vieţii,
şi cu rugăciunile tale, izbăveşti din moarte sufletele noastre.



"Am venit, Măicuţă, să te mai vedem şi să-ţi spunem dorul pe care-l avem..."

marți, 27 octombrie 2009

Meșteșugul bucuriei: catehisme vii... cu Maica Siluana si Picu Ocoleanu


Despre bucurie...
"Bucurie înseamnă a simți că ești viu și că are rost să fii viu... cred că m-a dăruit Dumnezeu cu un surplus de viață... care după întâlnirea mea cu Mântuitorul a devenit Bucurie..."

Despre cunoașterea lui Dumnezeu...
"În momentul în care mi-am lăsat mâinile pe lângă corp, neputincioasă și am zis: nu mai vreau să înțeleg nimic, vreau numai să Te cunosc și să Te iubesc, atunci El a venit, adică și-a făcut simțită prezența..."

Despre cuvântul de slujire...
"Venim Doamne, venim!"

Despre Sfânta Treime...Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt!

„Ce înseamnă a fi tată?"

Despre Duhul Sfânt...

„Rugăciunea m-a învățat unde să caut...”

Despre chipul lui Dumnezeu în om...
„Chipul este un mod de a fi!”

Despre voia noastră...
„Refuzul de sine mă pune în imposibilitatea de a crede...”

Despre rolul nostru în relația cu Dumnezeu...
„În permanență mâna mea, să scrie condusă de mâna lui Dumnezeu!"

Despre gânduri...
„Toată răutatea vine prin gând..."

Despre desfrânare...
Nimic din ce aparține firii nu este rău...”

Despre remedii la gândul desfrânării...
Nu am învățat să urâm răul și să iubim omul..."

Despre duhul iubirii de bani...
Dorul, această deschidere a sufletului... de a se umple de Cineva-ul absolut..."

Despre mandria de a fi deștept...
„Cea mai mare neputință a omului este mândria!"

Despre mânie...
„Mânia, această forță, învață să se exprime în limbajul lui Dumnezeu..."

Despre întristare...
Eu cred că motivul întristării e în afară dar cauza întristării e în mine!"

Despre remedii la întristare...
"Tristețea e o boală spirituală care mă face să-l caut pe Dumnezeu acolo unde nu este..."

Despre acedie...
"Acedia este starea de frustrare și agresivitate...starea de mi s-a urât..."

Remediile acediei...
"Femeia adevărată are o simplitate care o scapă de acedie..."

Despre ieșirea din slava deșartă...
"Remediul pentru slava deșartă este să întorc lauda, ca jertfă pentru Dumnezeu prin participarea la Sfânta Liturghie..."

Despre mândrie...
"La fel de mândru este si cel care zice:eu nu sunt bun de nimic ca si cel care este plin de sine..."

Neputuința de a ne cunoaște darurile, ca formă de mândrie...

"Cel mândru intră intr-o singurătate înfricoșătoare deoarece l-a ucis și pe Dumnezeu și pe aproapele..."

Despre creșterea duhovnicească...
"Primul pas către Hristos este o cădere, căderea din iluzia înălțării și ridicării pe care ne-o aduce mândria... prin răsturnarea minții, prin metanoia, prin pocăință."

Despre prezența Duhului Sfânt...
"Duhul Sfânt se vede prin fapta mea..."

Despre importanța împărtășirii dese cu Sfintele Taine...

"Hărnicia este lucrarea cu harul și te învrednicești de Sfânta Împărtășanie atunci când ești harnic în lucrarea cu harul..."

luni, 19 octombrie 2009

Emisiunea Pelerinaje: Maica Siluana Vlad despre „Relația monahi-intelectuali!”


Maica Siluana Vlad - Relația monahi-intelectuali! (I)


Maica Siluana Vlad - Relația monahi-intelectuali! (2)


joi, 26 februarie 2009

Comentarii psalmi: Maica Siluana și Picu Ocoleanu - Întâlnire între cuvânt și interpretare

“Gustaţi şi vedeţi că bun este Domnul!”



"Psalmul este faptă ingerească, o trăire cerească, o mireasmă duhovnicească."


Întâlnire între cuvânt și interpretare - Psalm 1, 17 ianuarie


Întâlnire între cuvânt și interpretare - Psalm 1, 24 ianuarie

“Psalmul aduce cu sine tot ceea ce poate fi mai bun. Psalmul aduce iubirea. Psalmul aduce pe credincioşi laolaltă,transformandu-i intr-un singur corp.”

Întâlnire între cuvânt și interpretare - Psalm 2 - 31 ianuarie


Întâlnire între cuvânt și interpretare - Psalm 3 - 7 februarie

“Psalmul este alungătorul demonilor. Psalmul este aducătorul ajutorului ingeresc. Chiar şi din inimile de piatră, psalmul stoarce lacrimi.”


Întâlnire între cuvânt și interpretare - Psalm 4 - 28 februarie


Întâlnire între cuvânt și interpretare - Psalm 4 - 7 martie


“Da, psalmul este linişte a sufletelor, conducător al păcii; potoleşte tulburarea şi valvătaia gandurilor, inmoaie mania sufletului şi infranează pe cel desfranat.”


Întâlnire între cuvânt și interpretare - Psalm 5 - 14 martie


Întâlnire între cuvânt și interpretare- Psalm 5 - 28 martie


Întâlnire între cuvânt și interpretare- Psalm 6 - 4 aprilie


Întâlnire între cuvânt și interpretare - Psalm 6 - 25 aprilie


Întâlnire între cuvânt și interpretare - Psalm 6 - 2 mai

"Cine se mai poate socoti vrăjmaş al celui cu care a inălţat acelaşi glas spre Dumnezeu?"

“Psalmul infranează pornirea către patimi. Psalmul este tovarăşul prieteniei. Psalmul este apropierea celor care stau departe. Psalmul este cel prin care se impacă cei ce-şi poartă vrăjmăşie.”

“Psalmul este liniştea sufletelor.Psalmul este răsplătitorul păcii.Psalmul este potolitorul gălăgiei. Psalmul este liniştirea valului gandurilor. Psalmul face să slăbească mania sufletului.

“Cantatul psalmilor aduce deci cel mai mare bun: dragostea. Cantatul impreună este ca un lanţ care duce la unire; uneşte poporul in simfonia unui singur cor.“

Catismele noua și zece citite de Maica Siluana Vlad


Puterea Psaltirii


Dragi prieteni,

Incheiam ultima noastră scrisoare spunandu-vă cat de minunat ar fi dacă am repeta mereu un verset dintr-un Psalm care ne place… Poate aţi făcut asta şi aţi prins gust, poate chiar v-aţi cutremurat, pentru că „ne naştem cu Psaltirea in sange”, cum spune Adnre Chouraqui, şi poate că una din razele ei de lumină a pătruns pană in adancul fiinţei dumneavoastră. Fiecare cuvant din Psalmi are, cu adevărat, puterea de a ne pătrunde şi a ne conduce pană in Prezenţa Cuvantului Vieţii Celei Veşnice ce S-a sălăşluit intru noi. De aceea este de o importanţă fundamentală pentru fiecare dintre noi, ca Psaltirea să ne insoţească pe Cale ca un vademecum. De la David pană la noi, Psaltirea este cartea de rugăciuni prin excelenţă. Aici este adunată, intr-o uimitoare condensare, intreaga Biblie. Aici cunosc omul, cel ce eu insumi sunt, in toate circumvoluţiunile sufletului, in cea mai profundă frumuseţe a sa dar şi in nenumăratele lui uraciuni. Psaltirea, plină de harul Sfantului Duh, pe măsură ce o cercetez, mă descoperă mie insumi şi, in acelaşi timp, imi oferă o adevărată terapie dumnezeiască, o cale de vindecare. Este o oglindă atat a răzvrătirilor cat şi a credincioşiei mele, a suferinţelor şi suspinelor mele, a morţii şi a invierii care lucrează permanent in mine… Psaltirea nu ar fi completă insă dacă nu l-am descoperi in ea şi pe Satan şi cartea lui de identitate. Aici aflăm cu adevărat cine este el, care sunt căile lui de manifestare şi vicleniile prin care ne doboară. In Psalmi invăţăm să „deosebim duhurile” şi să folosim cuvintele lui Dumnezeu pentru a-i alunga pe vrăjmaşi, pentru că numai Cuvantul lui Dumnezeu este atotputernic. „Vrăjmaşii” biruiţi in Psalmi, de multe ori cu multă violenţă, sunt patimile noastre şi toate inrobitoarele noastre dependenţe in care demonii se ascund şi se cuibăresc generand universul de umbră şi de intuneric din noi, minciuna şi duplicitatea, toată această suferinţă şi mizerie umană care ne face să fim mai mult morţi decat vii şi să fim deja „cu un picior in groapă”…Adevărata Viaţă ne scapă printre degete! Aşadar, Psalmii sunt o sută cinci zeci de trepte de la moarte la viaţă, trepte pe care Dumnezeu coboară mereu către om pentru ca omul să se poată cufunda fără incetare in El, Izvorul Vieţii Veşnice, pentru ca, purificat şi sfinţit, să urce şi el către Dumnezeu. Omul se recunoaşte in fiecare verset, fiecare Psalm povesteşte istoria fiecăruia dintre noi şi a tuturor oamenilor. Din această cauză Psaltirea este plină de generaţii şi de secole de rugăciune. Ea a traversat toate nopţile oamenilor, s-a scăldat in sangele şi in bucuria lor…Şi acum, fiecare cuvant din Psalmi este incărcat de o infinită experienţă. Infinită pentru că in această finitudine a omului, Dumnezeu a venit să-şi facă sălaş pentru a-i deschide orizontul spre Dincolo de orice suferinţă, spre o veşnicie deja prezentă.Psalmii ne introduc intr-o viziune globală a tainei planului lui Dumnezeu şi ne eliberează dintr-un prezent inchis in el insuşi. Psaltirea mă include, cu istoria mea personală, particulară, in istoria Poporului lui Dumnezeu aflat pe Cale. Dobandesc astfel conştiinţa atat de importantă că aparţin unei extraordinaredescendenţe care forează Istoria pe dinăuntru. Viaţa mea capătă sens! Din această clipă devin conştient că adevăratul autor şi interpret al Psalmilor este Insuşi Hristos. El este prezent de la un capăt la celălalt al Psaltirii. El, nu doar S-a rugat cu toţi Psalmii, i-a rostit cu vocea şi cu viaţa Sa, ci El este Insuşi Subiectul acestora. El este Acest Dumnezeu Care intră in mocirla omenească, in violenţa şi instinctele de răzbunare ale oamenilor, pană in moartea şi iadul lor, pentru a-i converti dinlăuntru şi a le asculta strigătul de deznădejde din chiar lăuntrul lor. El este Cel Ce-i ii trage de acolo şi-i eliberează. El, Mantuitorul Hristos, pe Cruce fiind, coboară in durerea şi oroarea suferinţei şi a morţii omeneşti rostind Psalmul 21: „Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, de ce M-ai părăsit?". Din această clipă intregul tragism al vieţii umane este iluminat pană in adancurile cele mai infernale…Aşadar, rugandu-ne cu Psaltirea, forăm spre adancul din noi locuit de fiinţa noastră cea adevărată, pentru a trăi experienţa concretă a mantuirii intrand in armonie cu Hristos. In Psaltire se intalneşte cantarea Mantuitorului cu cea acelor mantuiţi de El. Citind şi, mai ales, cantand Psalmi, trezim in noi dimensiuni care inainte erau mute in noi. Ieşim din psihismul nostru limitat şi intrăm in rezonanţă cu acel Dincolo din noi, din adancul nostru şi simţim Prezenţa tainică a Celui pe Care suntem chemaţi să-L gustăm: „Gustaţi, şi vedeţi că bun este Dumnezeu!” (Ps. 33, 9). Il gustăm şi ne umplem de Bucuria şi de Iubirea Lui. Sfantul Vasile Cel Mare spune ca prin Psalmi ne eliberăm de tristeţe, scăpăm de tulburarea sufletului şi ne luminăm mintea. Această experienţă are influenţă şi asupra celor din jur şi a celor nevăzute, pentru că prin Psalmi participăm la Liturghia Cerească. Participăm astfel la unirea Cerului cu Pămantul. Tonalitatea cantării este Bucuria şi dincolo de mulţimea cuvintelor cantate se află o singură taină, taina Iubirii, a Iubirii Care este Insuşi Dumnezeu. Cantaţi aşadar, spune Fericitul Augustin, cu inima, cu gura, cu toată viaţa voastră…deveniţi inşivă o cantare de slavă lui Dumnezeu! Fie ca citirea sau cantarea Psalmilor să ne aducă in armonie cu Hristos, Cu El, Armonia cea desăvarşită…

Cu toată dragostea noastră, Pere Alphonse et Rachel
Lettre nr. 15, mai 2005

Traducere de monahia Siluana Vlad