vineri, 3 iulie 2009

Din ciclul poeziilor găsite...(I)


Ele,

Pietrele înmuiate în spumă și-n sare

mi-au adus aminte de-un mine,

suspendat undeva într-un timp, la un alt mal.

Și așa...

Mi-am aruncat fulgerător privirea în sus!

Vroiam să-ți pui și cealaltă jumătate,

Ca plină fiind, dragă lună,

Să putem alerga împreună,

Spre mine! Și atunci Te-am strigat!

Ce bucurie, ai venit și te-ai așezat cu mine.

Ne-am odihnit tăcerea, o vreme...

vorbisem mult prea mult...și a venit,

apoi...răspunsul,

Tăia adâncul

Atât de ascuns, încât doar taina

Mai auzea la vocea șoptită:

Bucură-te,

ca nu o să mi te mai ia nimeni de la tine!

Sunt aici...

Tu-ule de la mal...


unA

2 comentarii:

  1. multumesc ca ai pus, e minunata, si asta nu o spun spre lauda, ci... y know...
    multumesc pt y.t.... incepe sa preia acum locul I in fata lui HA si c.t.... :)[pt moment cel putin...]
    un P., care vede o jumatate de față de lună acum

    RăspundețiȘtergere