Sfântă ni-i casa

Focul din vatră

Doina şi Ion Aldea Teodorovici

Sărut, femeie, mâna ta
Întotdeauna muncitoare
Atat de mică şi de floare, 
Sărut, femeie, mâna ta.

Ca o aripă ce-a zburat
Şi-a obosit neobosită
Să odihnească linistită
Ca o aripă ce-a zburat.

Copiii dorm în cuibul lor
Nevinovat li-i somnul, mamă 
Tot fără griji şi fără teamă
Copiii dorm in cuibul lor.
Şi-alături mâna ta aici, 
La căpătai ca o lumină
Alintătoare şi blajină
Şi-alături mâna ta aici.

Sfântă ni-i casa cu focul ei veşnic din vatră, 
Sfântă ni-i casa cu pragul ei tare de piatră, 
Sfântă ni-i casa din leagan de dor ce coboară, 
Sfântă ni-i casa ce creşte fecior şi fecioară.

Sărut, femeie, ochii tăi
De lacrimă si de scanteie, 
De împarate si de zeie, 
Sărut, femeie, ochii tăi.

Sărut, cuminte, vorba ta
Cu limpezime de izvoare
Cu vraja soarele-i rasare, 
Sărut, cuminte, vorba ta.

Sărut şi părul tău frumos, 
Îmbătător ca o secare, 
Cand o-nfioără vant de seara, 
Sărut şi părul tău frumos.

Şi cad, iubito, în genunchi
Şi îţi sărut piciorul care
De suferinţă e şi doare
Şi cad, iubito, în genunchi.

Sfântă ni-i casa cu focul ei veşnic din vatră, 
Sfântă ni-i casa cu pragul ei tare de piatră, 
Sfântă ni-i casa din leagan de dor ce coboară, 
Sfântă ni-i casa ce creşte fecior şi fecioară.