joi, 13 octombrie 2011

Cătina albă


Cătina albă este considerată, în prezent, una dintre cele mai valoroase specii de arbuşti fructiferi din flora spontană. Multiplele acţiuni terapeutice ale cătinei, cunoscute din vechime de medicina chineză, îndeosebi de cea tibetană, au stimulat multe colective de cercetare pentru a stabili compoziţia biochimică a fructelor, precum şi a altor organe ale plantei, care s-au dovedit a avea roluri esenţiale în reglarea metabolismului uman şi în vindecarea multor maladii, chiar foarte grave.
În România, cătina se găseşte în stare naturală în zonele subcarpatice ale Moldovei şi Munteniei, începând de la valea Bistriţei până în valea Oltului, preferând expoziţiile intens luminate din bazinele Siretului (Bistriţa, Trotuş, Putna, Milcov şi Râmnic), continuând cu bazinul Buzăului, Prahovei şi Argeşului. În afară de versanţii însoriţi ai acestor râuri, cătina albă s-a instalat de mii şi mii de ani pe dunele de nisip din Delta Dunării, înaintând până pe litoralul mării. În diferite zone ale ţării, cătina albă este cunoscută sub diferite denumiri: cătina de râu, cătina ghimpoasă, cătina albastră, iar în bazinul Buzăului poartă numele de „fructul Maicii Domnului“.
În alte zone ale globului există şi alte specii de cătină: Hippophae caucasica, H. mongolica, H. sinensis, H. tibetana, H. carpatica, H. salicifolia etc.
Din vremuri foarte îndepărtate, fructele de cătină au fost utilizate în medicina populară, mai întâi în Altai şi Siberia de Sud unde poartă denumirea de „ananasul siberian“ şi unde este mult utilizată într-o gamă largă de boli. În aceste zone există vechi tradiţii în tratarea avitaminozelor, a scorbutului, a anemiei, a convalescenţelor, dureri acute de stomac, oboseală după un drum lung, afecţiuni dermatice (arsuri, plăgi, degerături, eczeme pe cap).
Compoziţia fructelor
Este unanim recunoscut că fructele au un conţinut foarte ridicat de polivitamine naturale. Apare chiar curios faptul că în aceleaşi fructe se găsesc, concomitent, cantităţi mari atât de vitamine hidrosolubile (C, complexul B, H, P, PP), cât şi de vitamine liposolubile (A, E, D, K, F).
Între vitaminele hidrosolubile, cea mai importantă este vitamina C, aflată în cantităţi foarte mari, întrecând toate speciile de fructe indigene, de peste zece ori mai mult decât în coacăzele negre şi decât în citrice. În zonele montane şi submontane, conţinutul vitaminei C din fructele de cătină depăşeşte 1.500 mg/100 g fructe, fiind mai mare decât în măceşe.
Complexul de vitamine B prezintă o diversitate de acţiuni terapeutice.
- Vitamina B1 (tiamina), numită şi vitamina performanţelor intelectuale, este implicată în stimularea funcţiilor întregului sistem nervos central, inclusiv a memoriei;
- Vitamina B2 (riboflavina) are rol important în fixarea fierului în hemoglobină, în biosinteza proteinelor la persoanele anemice şi în degradarea grăsimilor la persoanele obeze;
- Vitamina B5 (acidul pantotenic) menţine buna funcţionare a glandelor suprarenale şi stimulează creşterea şi pigmentarea părului;
- Vitamina B9 (inozitol) participă la biosinteza fosfolipidelor din membranele celulelor nervoase, cu efect în stimularea memoriei;
- Vitamina B12 (cianobalamina) participă la formarea globulelor roşii, cu efect direct la persoane cu anemie accentuată şi leucemie, precum şi la menţinerea funcţiilor normale ale sistemului nervos central. Celelalte vitamine au acţiuni specifice în biosinteza hemoglobinei şi în tratarea unor forme de cancer uterin (B4), formarea anticorpilor şi a hematiilor (B6);
- Vitamina H (biotina) stimulează funcţiile pielii şi împiedică procesul de cădere a părului;
- Vitamina PP participă la procesele de oxidoreducere, în biosinteza unor hormoni naturali şi în reducerea colesterolului şi a lipidelor.
Dintre vitaminele liposolubile cea mai importantă este vitamina E (tocoferolul), aflată în cantităţi de peste 200 mg la 100 g fructe, mai mult decât la orice specie pomicolă.
Conţinut bogat în caroten
În afară de vitamine, uleiul din fructele de cătină conţine o cantitate foarte mare de carotenoizi (beta-caroten, licopen, zeaxantină, criptoxantină, taraxantină) care dau culoarea galbenă sau portocalie a fructelor.
Principalul component carotenoidic este beta-carotenul, similar cu provitamina A, existent într-o cantitate de zece ori mai mare decât în morcov, ajungând la peste 350 mg%.
Importanţa deosebită a carotenului pentru sănătatea oamenilor este explicată prin proprietăţile anticancerigene, antioxidante şi imunostimulatoare, cu efecte directe în prevenirea cancerului uterin, de prostată şi pulmonar (la fumători), în distrugerea radicalilor liberi şi a lipoperoxizilor, foarte agresivi asupra organismului, precum şi în întărirea sistemului imunitar de rezistenţă.
Un alt component valoros din grupa carotenoizilor existenţi în uleiul de cătină este licopenul, cu efecte antioxidante şi antitumorale care îi conferă acţiuni recunoscute în prevenirea cancerelor (mamar, uretal, prostatic şi cervical), în frânarea inflamaţiilor prostatei şi în reducerea colesterolului ridicat.
Sterolii din fructe au efecte antitumorale
Printre alte componente principale din fructe pot fi menţionaţi acizii graşi, acizii organici şi sterolii. Acizii graşi, în deosebi acidul oleic, au efecte antiinflamatoare, coleretice şi de prevenire a cancerelor. În cazul lipsei acizilor graşi se declanşează îmbătrânirea prematură a pielii şi ridarea accentuată a tenului.
Acizii organici sunt prezenţi în fructe sub două forme principale:
- acidul malic cu proprietăţi bacteriostatice, laxative şi stimulatoare a digestiei;
- acidul succinic cu efecte favorabile în profilaxia cancerului şi în tratamentul obezităţii.
Sterolii, aflaţi în cantităţi relativ mari în uleiul de cătină, au un rol important în reglarea funcţiilor normale ale organismului. În mod deosebit acţionează prin efecte antitumorale, cu precădere anticancerigene.
Ceara fructelor, care acoperă pieliţa exterioară, are un recunoscut rol antiseptic şi de protecţie faţă de acţiunea factorilor de mediu.
Conţinutul chimic şi efectele terapeutice ale seminţelor
Principalele substanţe bioactive cu acţiuni terapeutice din seminţe sunt acizii graşi şi sitosterolul. Acidul linoleic prezintă un spectru larg de acţiuni cu eficienţă în tratarea bolilor coronariene, ateroscleroza, stenoza mitrală, artrita, precum şi în revenirea cancerelor, hemoragii interne, adenom de prostată şi tratarea eczemelor. Acidul stearic are efecte în reducerea colesterolului. Acidul palmitic are proprietăţi vermifuge şi antifibrinolitice.
Sitosterolul este eficient în tratamentul cancerului mamar, pulmonar şi cervical, a leucemiilor, a adenoamelor, obezităţii şi a lipoproteinemiei.
Frunzele de cătină au proprietăţi anticancerigene şi antiinflamatoare, iar mugurii au acţiuni afrodisiace, antibacteriene şi stimulatoare la nivelul sistemului nervos central.
Conţinutul chimic şi efectele terapeutice ale scoarţei:
- taninurile şi acizii tanici au proprietăţi antioxidante, detoxifiante, astringente şi antibacteriene, imunostimulatoare şi antidot în intoxicaţiile cu metale grele. De asemenea sunt eficiente în tratamentele care vizează colitele, enteritele, diareea, dizenteria, faringitele, hemoroizii, rinitele, stomatitele, gingivitele, amigdalitele, dermatitele şi ulceraţiile.
- serotonina are efecte antiagregante şi analgezice cu acţiuni benefice în tratamentul bolii Alzheimer, a afecţiunilor cardiovasculare, a gastritelor şi în reducerea colesterolul rău (LDL) depus pe artere.
În ce boli se recomandă tratamentul cu cătină?
În ultimul timp, multe persoane cu boli grave îşi pun mai speranţe în vindecarea cu preparate din cătină, ceea ce arată că a sosit momentul de a-i da atenţia cuvenită ca importantă plantă vindecătoare.
Boli ale aparatului digestiv :
- hepatita epidemică şi cronică, ciroză, ulcer gastric şi duodenal;
- gastroenterite, colite, dureri de stomac, diaree, viermi intestinali;
- lipsa poftei de mâncare.
Afecţiuni maligne: prevenirea şi combaterea tumorilor canceroase la sân, plămâni, ficat, colon.
Afecţiuni cardiovasculare:
- cardiopatie ischemică, hipertensiune arterială, ateroscleroză, protejare coronariană;
- refacerea capilarelor lezate, depuraţia sângelui;
- stimularea circulaţiei periferice a sângelui, arterite, varice.
Boli respiratorii: tuse, gripă, tuberculoză pulmonară.
Afecţiuni renale-genitale :
- litiază renală, infecţii urinare, insuficienţă renală;
- prostatită şi adenom de prostată;
- dereglări ale sistemului nervos
- nevroze, oboseală fizică şi intelectuală, surmenaj, astenie nervoasă;
- boli neuroendocrine, dereglări cerebrale, stări depresive;
- convalescenţă, senescenţă, paralizie.
Afecţiuni metabolice :
- diabet zaharat, colesterol ridicat, alcoolism, tabagism;
- anemie, debilitate, avitaminoze, hipovitaminoze, scorbut;
- refacerea forţelor fizice şi intelectuale, energizare la copii, elevi, studenţi şi bătrâni;
- întărirea sistemului imunitar, prevenirea îmbătrânirii premature.
Afecţiuni oculare: cataractă, glaucom, miopie, astigmatism.
Afecţiuni dermatice :
- arsuri termice şi chimice, plăgi, răni grave, degerături, furuncule, abcese, ascare, iritaţii, psoriazis, zona zoster, ulcere varicoase;
- iradierea pielii, urticarie, prurit, vărsat de vânt, pistrui;
- reumatism, poliartroze, osteoporoză;
- stări alergice, revitalizarea şi întinerirea pielii, stimularea epitelizării ţesuturilor lezate.


Donații

1 comentarii:

  1. Ma bucur ca sunt astfel de blog-uri care sa promoveze atat sanatatea fizica cat si pe cea spirituala, deoarece se pare ca am uitat cat de importanta este apropierea de Dumnezeu si de simplele miracole ale naturii pe care acesta ni le ofera precum catina si plantele medicinale. Un lucru este clar, suntem prea absorbiti de viata urbana, de munca si uitam ceea ce este cu adevarat important. Ma bucur ca am avut onoarea de a citi acest Blog. Cu mult drag, Diana Cretu

    RăspundețiȘtergere