Postări
Saint Silouan Athonite
“Keep your Mind in Hell and Despair Not”
sâmbătă, 19 decembrie 2009
vineri, 18 decembrie 2009
miercuri, 16 decembrie 2009
Semiotica litică în Religia Creştin Ortodoxă
Cuvânt de învăţătură şi slavă ţinut la Schitul Sfântul Nicolae din Giurgiu în ziua de 29 iunie 2009, zi a Sfinţilor Petru şi Pavel
Piatra are numeroase conotaţii. Toate sensurile în Biserică se multiplică ostoind sensurile gregare şi sporindu-le rosturile sfânte.
Piatra telurică, gravitaţională reprezintă esenţa greutăţii, a imaterialului şi imobilităţii. Ea capătă aripi atunci când e privită cu ochi de heruvim.
Nichita Stănescu – îngerul blond al Poeziei Româneşti scria că în fiecare piatră e un zeu. Colorar : pietrele pot zbura, se pot înălţa. Spiritul din ele are aripi destul de puternice să le susţină planarea. Dar ochiul nostru dispare prea repede din lumea asta şi nu le percepe mişcarea... sunt cuvintele Anei Blandiana scrise la Comana Giurgiului. Iar dacă bisericile din piată îşi sumează arhitecturalul lor profil de zbor atunci acoperişul devenit aripă de şindrilă duce spre Cer comuniunea credincioşilor din interior.
Pentru Constantin Brâncuşi – sculptorul universal plecat cu ceaunul de mămăligă din Hobiţa Gorjului şi poposit în Cartierul Artiştilor Parizieni descoperă subtilitatea pietrei pe care o mângâie cu privirea lui de artist. Şi vameşii din Biblie se întorc şi nu-i îi recunosc capodopera calificând-o drept material brut, neprelucrat – respins pe borderourile de la graniţă.
Trebuie la rândul tău să pluteşti ca să simţi zborul pietrelor. Cocoşul Brâncuşian cântă pe Gardul Dimineţilor Cosmice, capul de copil ne grăieşte că încetăm a mai fi când nu mai suntem copii. Pasărea Măiastră surprinde nu zborul ci zburarea...
Italianul renascentist Dante Aligheri ne explică noţiunea astrelor – pietre incandescente: iubirea e cea care le defineşte noţiunea. Dar tot omul e cel care a ridicat piatra de jos pentru a-şi lovi semenul.
Sfântul Petru, adică piatra de Temelie a Bisericii Lui Hristos clădeşte prin trupul său lăcaş de închinăciune întocmai cum un corp găzduieşte vibraţiile unui suflet.
Sfântul Pavel a aruncat cu pietre în Sfântul Ştefan, dar s-a căit apoi văzând Lumina Lui Iisus pe Drumul Damascului. Şi a strâns acele pietre şi a ridicat Biserica cu ele. Să luam nedreptăţile şi caznele ce le aruncă asupra noastră vrăjmaşii şi să le convertim în trainice schituri şi mănăstiri şi biserici. Schimbarea de nume din Simion în Petru şi din Saul în Pavel oglindeşte metanoia spirituală.
Orice îndreptare de caracter justifică intrarea în alt plan de definire interioară şi de raportare exterioară la nume. Şi cum numele – spune Aristotel defineşte partea cea mai profundă a subiectului relevată în superficialitatea definirii sale – schimbările din noi sunt Botezuri permanente ale identităţii noastre.
Alexandru cel Mare a avut cel mai întins imperiu al Lumii – de la Mediterană până la Indii. Pe piatra sa funerară stă scris:’’ O piatră îi e acum de ajuns aceluia pentru care toată lumea nu era suficientă’’. Din această pericopă tombală trebuie să înţelegem că tot ce vor duce din această lume e o piatră pe care va fi gravat numele nostru. Ea va fi biserica mormântului nostru. Prin ea ne vom înălţa spre Cer.
Ea e liantul nostru cu Nemurirea. Mortarul ei îndulcit de ploi ne va uni cu Cerul.
Asprirea şi albirea ei sub Soarele de vară, ne va menţine curăţenia ce hristic gândind nu trebuie să fie un var ci o epurare.
Un catharsis aristotelian, un deliriu al lui Noe, o descumare iovică. Piatra noastră de mormânt va fi Biserica noastră prin care ne vom înălţa în Lumea de Dincolo.. Această piatră va fi eterică întocmai celei de pe mormântul Lui Iisus Hristos, care prin îndepărtare nu ar fi facilitat înălţarea care oricum s-ar fi produs prin orice obstacole materiale – ci a permis ochilor noştri să se convingă de adevărul Împlinirii Scripturii. Sfântul Petru din pescar cu năvodul devine pescar de oameni.
Întocmai peştilor al căror gel le înmoaie solzii şi le anulează forţa de frecare cu apa – noi unşi cu mir vom străbate Apele Văzduhului,Văile Cerului şi Treptele Angelice.
Primiţi în sufletul vostru pietrele zidirii voastre, deveniţi cu trupul vostru treptele pe care să urce credinţa şi rotulele voastre – pietrele articulaţiilor genunchilor să se şlefuiască sub greutatea corpului în rugăciune şi să devină sâmburi de ordine a Fructului de Slavă.
Dr. Cosmin Georgescu
marți, 15 decembrie 2009
luni, 14 decembrie 2009
... la durere vrem să plecăm undeva departe
Vezi tu, copil iubit, cum la durere vrem să plecăm undeva departe, undeva unde să fie pace, liniște și bine! Adică să alegem calea cea largă, largă cât zarea! Sau cât „câmpii” pe care-și doresc unii oameni să-și ia ca să scape de o situație grea...
Această pornire rebelă în fața greutății vieții, e neauzirea și neascultarea milostivirii lui Dumnezeu ascunsă în durerea noastră! El a pus în noi durerea ca, ascultând-o, să mergem pe firul ei, care duce direct în inima noastră. Acolo vom descoperi izvorul răului și acolo vom chema pe Domnul, (acolo e robia Babilonului), Izvorul Binelui și Biruitorul răului. Dacă fugim de durere, fie luând analgezice sau euforizante, fie fugind pe căi străine, care mă aruncă în afara mea, voi spori răul care mă locuiește și voi trăi în permanentă nemulțumire, neliniște și chiar angoasă. Și oriunde m-aș duce, și orice aș face, voi găsi tot răul de care am fugit!
De ce? Oare nu e niciun loc pe pământ în care să găsim tot ce dorim noi? Ba da! Este, cum spuneam, inima noastră. Adâncul ei!
Cum intrăm acolo?
Pe calea cea strâmtă, cea a acceptării celor ce se văd, în noi, în aproapele și în jurul nostru, cu dorul celor ce nu se văd. Binecuvântând tot ce se vede și chemând pe Domnul, străbatem perdeaua de negură în care suntem și ajungem la Lumină! De fapt Ea, Lumina, ne conduce!
De ce e atât de strâmtă calea acceptării și binecuvântării? Pentru că nu putem intra pe ea decât răstignind în noi dorința ca lumea și cei din jurul nostru să fie așa cum ne dorim noi, dorința de a birui dreptatea noastră, dorința de răzbunare, de revoltă, dorința de a impune binele așa cum îl vedem noi, dorința de a obține ce vrem noi, indiferent de ce vor ceilalți... Răstignind egoismul, boala noastră despre care credem că suntem chiar noi înșine...
Acceptarea și binecuvântarea sunt grele, dar nu sunt singura cale care duce la Bucurie.
De ce?
Pentru că tot ce dorește inima noastră trebuie să fie absolut și desăvârșit! Or, acestea nu se găsesc decât în Dumnezeu și nu le putem obține decât cu El! El Însuși ne învață asta când ne cere: „Căutați mai întâi Împărăția”! Numai într-o realitate care are Absolutul ca Împărat iubitor de oameni, putem fi fericiți! Și cum Împărăția este și vine în noi, în cămara cea ascunsă a inimi noastre, în zadar o vom căuta în afară. Să coborâm acolo cu Domnul, chemându-L și binecuvântându-L și acceptând cu El „răutatea zilei”! Abia apoi toate se vor schimba, vor deveni noi! Abia apoi se împlinește făgăduința „adăugării acelor toate” dorite de noi!
Curaj, om drag! Toate astea sunt și pentru tine! Ce cauți tu, numai pe aici vei găsi!
Fă cele pe care ți le cere ziua în care ești cu binecuvântare și totul se va schimba! De la Sine! Cazi? Ridică-te! Repet, Domnul nu numără căderile, ci ridicările!
Nici nu știi cât îți mulțumesc pentru hărnicie, pentru că îți amintești de cuvântul meu și-l faci!
Dumnezeu să te binecuvânteze și să te mângâie pe Cale!
Maica Siluana
duminică, 13 decembrie 2009
Cuvintele au fost mereu ale lui...
... 26 de ani de cînd nu a mai vrut să se lase ros de viermi – ca noi toţi, ceilalţi – şi s-a schimbat în Cuvînt. Nichita Stănescu. De fapt, el a fost mereu doar Cuvînt, a scris cu el însuşi toată viaţa-i pămînteană şi de atunci încoace, cred, reuşeşte în fiecare zi să scrie cu noi ăştialalţi rămaşi să facem la infinit mărturia sufletului şi cuvîntului lui. Nichita a numit asta “Hemografie”. Adică: “… ştiinţa pe care eu am creat-o este atît de subtilă, încît uneori se confundă cu firescul. Ea se numeşte hemografia, adică scrierea cu tine însuţi. (…) Hemografia este abstractă şi practică totodată. Te scrii pe tine pe dinlăuntul sufletului tău mai întîi ca să poţi la urmă să scrii pe dinafară sufletele altora.”
Nichita este. Nu are cum să fie altfel. Este cel mai viu dintre poeţi, dacă nu cumva şi dintre noi. Spunea: “Am sentimentul că mă nasc cu fiecare cuvînt pe care-l rostesc”. Cred că fiecare cuvînt pe care noi îl rostim şi îl scriem îl naşte de fapt pe EL în fiecare clipă. Tot el zicea: “Mă ocup cu cuvîntul de o viaţă. Mă ocup cu însuşi făptura lui Dumnezeu”.
L-am cunoscut şi, bineînţeles, nu l-am cunoscut, poate doar l-am căutat… Astăzi, doar la o căutare poţi găsi 115.000 de… găsiri cu Nichita. Pe… Google. I-am întîlnit şi două bloguri şi or mai fi, i-a făcut cineva şi o enciclopedie virtuală, ba l-am descoperit şi pe Facebook de unde am şi “furat” de altfel pagina semnată de el… Scriu acum despre Nichita fiindcă astăzi şi mîine (ştiu, mult prea puţin!) îi voi lăsa, din nou, toate cuvintele (mele) în grijă şi am să tac. De fapt… greşesc. Cuvintele au fost mereu aşa, ale lui şi la EL. Eu, noi, i le-am împrumutat doar, uneori… şi rareori le-am meritat, rareori le-am vorbit sau le-am scris. Mai mult am murmurat sau am amestecat sunete, am făcut zgomot… Cuvintele sunt EL.
“Îngerul se uită posomorît la mine:
- Eu aş fi vrut să fac din tine un om, iar nu un înger. De ce mă dezamăgeşti?
Trece în fugă un copil şi se opreşte brusc. Se uită lung la noi şi ne spune:
- Mă, voi nu vreţi un măr, că mie nu-mi mai este foame de el!”
Nichita Stănescu – Hemografia
(din “Fiziologia poeziei” – ediţie îngrijită de Alexandru Condeescu cu acordul autorului. Editura Eminescu, 1990)
http://reteaualiterara.ning.com/profiles/blogs/cuvintele-au-fost-mereu-ale?xg_source=msg_mes_network
sâmbătă, 12 decembrie 2009
Î.P.S. Teofan - Cuvânt de învăţătură
Biserica „Sfântul Spiridon”, Botoșani
Biserica "Înâlţarea Domnului", Botoşani
Doamne, Doamne, caută din Cer și vezi...
vineri, 11 decembrie 2009
Robert Turcescu, Reminder
Un articol apărut în anul 2005 dar foarte potrivit acestor zile!
Trăim într-un paradox înfiorător: înconjuraţi de zeci de programe de televiziune şi radio, îngropaţi sub maldărele de ziare şi reviste ieşite în fiecare dimineaţă din tipografii ori împietriţi în faţa computerelor de pe fiecare birou, înghiţim, oră de oră, cantităţi enorme de informaţii, fără a putea spune, la finalul unui asemenea festin, nici că ne-am săturat, nici că ne simţim bine. Povestea cu informaţia care înseamnă putere nu mai ţine. Care putere? Şi, mai ales, care informaţie?! Informaţia economică din paginile ziarelor specializate, indicatorii bursieri de pe ecranul rece al laptopurilor sau cursul valutar afişat pe ecranul telefonului mobil? Informaţia politică vînturată prin cele patru zări, de te miri ce analişti politici, cea care ajunge la urechi odată cu şoaptele unor surse binevoitoare din interiorul partidelor sau informaţia venită odată cu valurile de ştiri ale agenţiilor de presă? Informaţia de cancan şi bîrfa, găzduite cu toată generozitatea de paginile unor reviste cu nume bizare care susţin că se ocupă de faptul divers şi lumea mondenă? Informaţia din fotografiile unor paparazzi? Fata de la pagina 5? Nevasta premierului la plajă? Diva fără machiaj? În tot inventarul de mai sus - şi lista e, desigur, mult mai lungă - puternic e cel care rezistă la proba extremă a ingurgitării acestor informaţii.
Cunosc câteva familii care au înghesuit în apartamente de două sau trei camere cinci televizoare. Am un amic care şi-a luat un radio special şi l-a montat sub duş şi un altul care a ajuns să care după el nu mai puţin de patru telefoane mobile. De cînd au apărut mp3-playerele e plină strada de inşi cu căştile în urechi, ca pe vremurile de demult cînd începea moda walkman -urilor. Întrerupem amorul cînd sună mobilul şi schimbăm programele televizorului în timpul primelor mîngîieri. Ne trezim cu televizorul deschis, stăm lipiţi de Yahoo Messenger, tresărim de emoţie la fiecare mail ori SMS primit şi, în general, evadările noastre în oniric sînt strîns legate de tubul catodic, ecranul cu plasmă sau afişajul cu cristale lichide. Visele noastre depind de click, touch-screen sau tastatură. Vrem informaţie la prima oră a dimineţii, ni se pare că nu putem trăi fără a fi primii care află cîte avioane s-au prăbuşit peste noapte, cine a divorţat, unde s-a întîmplat, cînd a murit sau cum a trăit. Pentru asta, pentru iluzia de a părea cei mai informaţi oameni din lume, trăim conectaţi la realitate prin zeci de fire care ne ies din prize sau din urechi şi învăţăm să pipăim lumea cu buricele degetelor lipite de telecomandă. Priviţi de departe, să spunem dintr-o galaxie în care cineva n-a avut chef să descopere electricitatea, părem cel puţin caraghioşi cu tot arsenalul nostru de instrumente informative: robotizaţi, dependenţi de semnalul GSM sau de cablul TV.
Dacă vi se pare că nu-i aşa, luaţi-vă o zi de concediu şi aşezaţi-vă, preţ de cîteva ore, pe o bancă din centrul unui oraş în care nu vă cunoaşte nimeni. Lăsaţi acasă telefonul mobil, nu vă cumpăraţi ziare şi ţineţi ochii larg deschişi privind lumea din jur. La început e greu, aproape imposibil, apoi, uşor-uşor, o veţi simţi din ce în ce mai aproape. Vă va curge prin vene, vă va face să redescoperiţi mirosuri din copilărie şi sunete uitate. Din cînd în cînd, vă va trimite în minte păreri de rău pentru timpul prea scurt în care v-aţi gîndit la ea cu adevărat şi regrete nespuse pentru maldărele de nimicuri în care aţi ales s-o ascundeţi zilnic. Se numeşte viaţă, e scurtă şi n-are mai nimic de-a face cu ecranul televizorului sau al telefonului mobil.
Sursa AICI
marți, 8 decembrie 2009
Al cui rob sunt... ?
Un material video despre un om aflat în robia alcoolului!
„Și acum ce-i de făcut?”
În curând, vei fi înapoi, acolo, în lumea reală. Vei constata că este aceeași lume, cu aceleași vechi probleme.
Indiferent unde trăiești, vei continua să ai parte din plin de aceste probleme. Plus, acea problemă care poate face ca toate celelalte să pară mult mai mari decât sunt în realitate.
Nu ești singura persoană care are de înfruntat problema băuturii. Suntem cam 2.000.000 care nu mai suntem singuri.
În 1935, doi bărbați au văzut cum alcoolul le-a ruinat viața. Știau că-i va ucide dacă nu se vor opri din băut. Voiau să se oprească, dar nu puteau să o facă singuri.
Familiile, prietenii și doctorii lor nu o puteau face pentru ei. Nici o pierdere personală sau calamitate nu era destul de mare, nici o amenințare, tratament sau vindecare destul de puternice încât să facă pe vreunul din ei să se oprească din băut. Nici voința nu-i ajuta. Promisiunile nenumărate și sincere făcute lor înșiși erau încălcate mereu – cu ocazia acelei prime băuturi.
Fiecare dintre cei doi bărbați a fost diagnosticat ca un alcoolic incurabil. Mai rău, se vedeau pe ei înșiși ca fără speranță. Până când s-au văzut unul pe altul.
Printr-o coincidență stranie, s-au întâlnit și au început să-și împărtășească experiența similară cu alcoolul. Au constat că își înțelegeau problemele mai bine decât o făceau familiile, prietenii și doctorii lor. Această înțelegere reciprocă le-a dat puterea, de care aveau nevoie disperată, de a respinge acea primă băutură care totdeauna îi ducea la dezastru.
Treptat, noua putere dobândită le-a redat speranța în viață și viitor. Au trăit să împărtășească experiența lor cu alți așa numiți alcoolici incurabili.
Astăzi, asociația Alcoolicii Anonimi este alcătuită din circa 2.000.000 de bărbați și femei care, odată, s-au simțit tot atât de fără de speranță. Continuăm sa ne întrunim în mod regulat ca să ne împărtășim unul altuia experiența, puterea și speranța. Viața noastră de zi cu zi e mult mai bună acum decât era înainte. Și fiecare dintre noi a trebuit să-și pună întrebarea: „Și acum ce-i de făcut:?”
Trăim și ne întrunim peste tot și la diferite ore ale zilei. Sperăm că vei vrea să stai de vorbă cu unul dintre noi când vei ieși din izolare. Te așteptăm, fiindcă cineva a așteptat la rândul lui pentru fiecare dintre noi. Și acest lucru a determinat întreaga schimbare.
Aceasta este literatură aprobată de Conferința Serviciilor Generale A.A.
ÎNTÂLNIRILE A.A. DIN ROMÂNIA
Arad
Grup „A.A.” – joi, 18-19
Str. Andrei Mureşanu, nr. 28, cod 310011
Alexandru 0728 845 663; 0357 405 526
Mircea 0257 253 738; 0745 199 835
aviderok@rdskink.ro; aagruparad@hotmail.com
Bacău
Grup „A.A.”
Str. Mioriţei, bl.40, ap.2
Florin 0741 747759, nistorescu2003@yahoo.com
Baia Mare
Grup „Sf. Varvara” – luni, 17-19
Str. Victoriei, bl.82, ap.21
Willy 0262 431 236; 0745 310 972; 0362 405 211
wilyaa@freemail.hu
Grup „Zorile” – joi, 17-19
Str. Vasile Lucaci, nr. 72
Marcel 0262 423 928; 0726 209 646
marcelteodor@yahoo.com; rodoet@email.ro
Bistriţa
Grup „Credinţa” – luni, joi, 17-19
Bd. Independenţei, nr.79
Horea 0263 224 260; trifeedbistirta@yahoo.com
Ioan 0740 057 588
Braşov
Grup „Redivivus”
Marius 0748 223 213
redivivusbv@yahoo.com
Bucureşti
Grup „Internaţional” – marţi, joi, 20-21
Str. Biserica Amzei, nr. 7-9,et.2
George 0723 073 627; Liviu 0744 921 570; Cati 0722 385 730
International.buc@gmail.com
Grup „Unu” – luni, miercuri, vineri, 17-18
Şos. Berceni, nr.10, pav.17; Spitalul Al. Obregia, cod 041914
Liviu 0744 921 570; Cristi 0740 041 071
aagrup@gmail.com
Grup „Radu Vodă” – luni, joi, 17-19
Mănăstirea Radu Vodă, str. Radu Vodă, nr.24A
Sala Paraclis
Cristi 0740 041 071
Grup „Cristiana Pescăruş” – sâmbăta, 18.30
Str. Pescăruş, nr. 6
Cristian 0729 173 837
Grup „Titan” – duminica, 18.00
Str. 1 Decembrie, nr. 1918, sector 3
Johnny 0722 233 310
Cluj
Grup „Carpe Diem” – sâmbăta, duminica, 18-20
Str. Năsăud, nr.2, „Uniunea Creştină”, cod 400610
Mircea 0723 249 600
mifclu@yahoo.co.uk, aacluj@home.ro
Grup „Speranţa” – miercuri, vineri, 18-20
Str. Ion Meşter, nr.10, Policlinica „Sf. Pantelimon”, 400 650
Basil 0744 756 407; jivinvasile@yahoo.com
Floyd 0722 575 942; floydfrantz@hotmail.com
Grup „Casa Albă”
L, Ma, Mi, Jo, Vi, S 12-13
L, Ma, Mi, Jo 18-19
Str. Neagră, nr.5, 400 011
Marin 0264 597 687
Craiova
Grup „Phoenix” – l, ma, j, v, 18.30
Brazda lui Novac, Lic. Titulescu (vechiul CAS)
Ioana 0744 974 373; ioanacaa@yahoo.com
Sorin 0743 095 799
Grup „Renaşterea” – duminica, 14.00
Loc de întâlnire – Biserica „Sf. Ioan Botezătorul”, Str. Micşunele, nr.79, zona Racheta, Craioviţa
Nelu 0741 623 590
Grupul Al-Anon „Speranţa” – duminica, 14.00
Loc de întâlnire – Biserica „Sf. Ioan Botezătorul”, Str. Micşunele, nr.79, zona Racheta, Craioviţa
Pr. Ioan 0723 373 928
Deta
Grup „Hope” – marţi, vineri, 19-20
C.P. 28, Deta
Liuby 0259 391 179; liuby@hotmail.com
Deva
Grup „Renaşterea” – luni, 18-19
Str. Griviţei (Biserica Franciscană)
Marcel 0745 574 674; munteanumd@inext.ro
Radu 0254 227 466
Hunedoara
Grup „Speranţa” – miercuri, vineri, 18-20
Str. Tudor Vladimirescu, nr. 6
Liviu 0254 747 448; 0742 883 605
Rodica 0254 711 626; 0727 866 400
Nix 0744 642 143; aa_nix_hd@k.ro
Iaşi
Grup „Unirea”
Str. C. Negri, nr.48
Seby 0729 904 355; centrulsfnicolae@yahoo.com
Jimbolia
Grup „Frontiera” – sâmbăta, 17-18
Sr. Bela Bartok, nr.12
Viorica 0256 362 717; 0722 672 267
Miercurea Ciuc
Grup „Csik” – joi, 19+20
Str. Gal Şandor, nr.9 (Casa „Lasarus”)
Gyula 0266 317 486
j_mohar@index.hu; mgyou@freemail.hu
Laci 0744 307 205
Oradea
Grup “Speranţa” – marţi, joi
Str. Dimitrie Cantrmir, nr.77, bl.C4, sc.B, ap.31
Nicolae 0749 207 738; ledaarim@yahoo.com
Marius 0749 086 577
Piatra Neamţ
Grup 2 – luni, miercuri, vineri, 19-20
Str. Ştefan cel Mare, nr.23
Nicu 0742 179 900, popie@post.com
Grup1 – luni-sâmbătă, 18.30-19.30, duminica 11-12
Sr. Privigehorii, bl. B14, parter
Gabi 0233 233 992; 0722 272 663, g67ganescu@hotmail.com
Petrică 0724 024 002
Maria 0745 211 262
Mitică 0742 123 436
Reşiţa
Grup „A.A.”
Aleea Macilor, bl.2, sc. F, ap.8
Cornelia 0255 226 612
Roman
Grup „Alt drum” – joi 10-12
Policlinica
Mihai 0741 340 261
Roznov
Grup „12 Paşi”
Str. Republicii, nr.1, bl. T4, ap1
Ioan 0233 665 876; izan@decebal.ro
Sânpaul
Grup „Casa Maria” – luni, joi, 17-18
CL Sânpaul, nr.194
Felix 0264 282 880, 0740 167 940; hirianf@yahoo.com
Săvădisla
Grup „Sănătatea” – ma, mi, j, v, 11-12, s, 9-10
Sanatoriu TBC Săvădisla
Ucu 0264 309 621
Sighişoara
Grup „A.A.”
Tita 0265 773 326; 0721 360 121; titamaria1959@yahoo.com
Suceava
Grup „Speranţa” – luni, miercuri, vineri, 16-18
Str. Mărăşeşti, nr.13, bl.G1, sc.B, ap.15
Constantin 0230 217 980; 0746 995 458
Petre 0726 701 026
Cătălin 0726 097 539
Dan 0741 330 772; speraasv@yahoo.com
Târgu Mureş
Grup „Bufniţa”
Str. Ghe. Marinescu,nr.38 (Clinica Psihiatrie 2)
Iulia 0265 147 017
Dumitru 0265 328 328
Dana 0265 214 412, 0721 761 860; iureadana@hotmail.com
Timişoara
Grup „Grup Una” – luni, miercuri, sâmbătă, 18-19
Str. Pietrosu, nr.4
Marcel 0356 421 004; 0256 430 835
asgaatm@rdslink.ro
Grup „Regula 62” – marţi, vineri, 18-20
Str. 1 Decembrie, nr.1
Ştefan 0256 457 803; aaregula62tm@yahoo.com
Roby 0356 412 434; 0745 260 182; robimlm@yahoo.com
Traian 0723 389 004; macovei21@yahoo.com
Asociaţia de Servicii Generale ale A.A. Romania
Timişoara
Str. Florimund de Mercy, nr.2, cod 300080
Marcel 0256 430 820; 0721 438 775; asgaatm@rdslink.ro
asgaa@alcooliciianonimi.ro
luni, 7 decembrie 2009
sâmbătă, 5 decembrie 2009
6 decembrie - Sfântul Ierarh Nicolae
"Îndreptător credinței și chip blândeților, învățător înfrânării te-a arătat pe tine, turmei tale, adevărul lucrurilor. Pentru aceasta ai câștigat cu smereniea cele înalte, cu sărăcia, cele bogate. Părinte Ierarhe Nicolae, roagă pe Hristos Dumnezeu să mântuiască sufletele noastre!"
Î.P.S. Bartolomeu Anania: Despre Sfântul Nicolae!
Acatistul Sfântului Ierarh Nicolae
Colindul Sfântului Nicolae
Viața Sfântului Ierarh Nicolae - AICI
Sfântul Nicolae să ne umple „ghetele” cu darul rugăciunilor lui!
La mulți ani, tuturor celor care-și sărbătoresc azi, ziua numelui!
