Potrivit unei vechi tradiţii, asezarea monahală de la mânăstirea Dintr-un Lemn a luat fiinţă în prima jumatate a secolului al XVI-lea, când a fost construită bisericuţa din lemn pe locul şi din materialul unui singur stejar secular. De aici şi denumirea sa de mânăstirea Dintr-un Lemn. Ctitor a fost fiica doamnei Chiajna şi a lui Mircea Ciobanul. Aşezământul a fost distrus de foc în secolul al XVIII-lea.
Biserica din piatră a fost construită în timpul domniei lui Matei Basarab, între anii 1637 - 1641, de Preda Brâncoveanu, mare vornic. Şerban Cantacuzino şi Constantin Brâncoveanu au inzestrat mânăstirea cu multe odoare de preţ. Şerban Cantacuzino i-a adăugat pridvorul, iar în timpul domniei lui Ştefan Cantacuzino are loc o restaurare generală. În prima jumătate a secolului al XIX-lea, în timpul stareţei Platonida, se face din nou restaurarea celor două biserici. Între anii 1938 - 1940, ansamblul mânăstiresc este restaurat în întregime cu ajutorul statului, prin Ministerul Aerului şi Marinei, zidindu-se totodată şi noi chilii. Între anii 1956 - 1963, cu sprijinul statului, prin Departamentul Cultelor, s-a făcut o nouă şi importantă restaurare, inclusiv acoperişul clădirilor. În continuare, s-au reuşit: iluminarea electrică a întregului ansamblu, introducerea apei curente, lucrările de canalizare, construirea scărilor de piatră care duc până la biserica din lemn, asigurarea cu grilaje metalice solide la palat şi la cele două biserici, etc.
Vasile Dumitrache, "Mânăstirile şi schiturile României pas cu pas" - editura Nemira
0 comentarii:
Post a Comment